Cum să comunicați eficient în cuplu: ghid de evitat scanadalurile și suferința

Introducere

În multe cupluri, discuțiile aparent banale pot deraia rapid și se pot transforma în conflicte serioase din cauza unei înțelegeri greșite, a unei reacții defensive și a unor nevoi importante camuflate în acțiuni banale. De exemplu, dacă ea îi spune lui lui: „Nu (mai) duci niciodată gunoiul!”, el s-ar putea simți atacat și ar răspunde defensiv: „Chiar nu e adevărat, eu mereu/adesea duc gunoiul, tu exagerezi!”. În loc să rezolve problema, cei doi intră într-un conflict despre cine are dreptate, iar frustrarea crește. De multe ori modelul acesta de interacțiune devine cronic, se repetă ani la rând, se extinde la multe alte teme și se metastazează. Nu de puține ori, replicat ani la rând duce la divorț. Adesea duce la violență, depresie, consum de droguri sau de alcool, mâncat excesiv sau cumpărături excesive, toate ca mecanisme de a face față frustrării, deconectării din relație și unei comunicări profund ineficiente. 

În articolul de azi voi discuta despre cum am putea învăța să vorbim mai eficient, astfel încât să ne scutim de suferință care nu e absolut necesară și, cine știe, poate chiar să ne facem viața mai fericită. Dialogul sănătos poate transforma aceste momente de tensiune într-o oportunitate de înțelegere reciprocă, de creștere personală și relațională.

1. Ce este dialogul de cuplu?

Dialogul de cuplu este o tehnică fundamentală în terapia Imago, concepută să creeze o conexiune profundă între parteneri prin trei pași esențiali:

• Oglindirea: Repetarea mesajului partenerului, pentru a arăta și pentru a te asigura că l-ați auzit corect. 
• Validarea: Confirmarea punctului de vedere al partenerului, chiar dacă nu sunteți de acord (rareori discuția este despre adevăr și dreptate, de obicei este despre a găsi un numitor comun).
• Empatia: Încercarea de a înțelege cum se simte partenerul (faci efortul de a te pune în locul celuilalt).

Notă: toate cele trei elemente sunt tehnici de bază în terapie și sunt ceea ce îi face pe oameni să se simtă bine când discută cu un terapeut. Sunt auziți și înțeleși și acceptați așa cum sunt, ceea ce este o nevoie de bază a oricărei persoane. 

Exemplu 1:
Maria: „Mă simt ignorată când petreci prea mult timp pe telefon.”
Ion:

• Oglindire: „Ce spui este că te simți ignorată atunci când folosesc telefonul prea mult, corect?”
• Validare: „Pot înțelege de ce te-ai simți astfel; e logic.”
• Empatie: „Îmi imaginez că e frustrant să simți că nu primești atenția mea.”

Impactul răspunsului

Răspunsul lui Ion are un impact profund asupra dinamicii dintre cei doi. Maria se simte auzită și înțeleasă, ceea ce reduce imediat tensiunea emoțională. Faptul că Ion validează sentimentul ei și empatizează cu frustrarea ei creează un spațiu sigur în care Maria să poată vorbi deschis despre nevoile ei emoționale.

În loc să simtă nevoia de a escalada conflictul sau de a se retrage, Maria se poate concentra pe găsirea unei soluții împreună cu Ion. De exemplu, acest tip de răspuns îl poate determina pe Ion să propună să aloce momente dedicate pentru a fi mai conectat, cum ar fi să lase telefonul deoparte în timpul cinei sau să stabilească o „pauză digitală”. Astfel, dialogul devine o oportunitate de reconectare, în loc de o sursă de distanțare.

 

Exemplu 2:
Ion: „Sunt obosit și stresat de la serviciu iar când vin acasă, în loc să îmi zâmbești nu faci decât să îmi reproșezi ce nu am făcut bine. Simt că oricât aș încerca, tu tot nu ești mulțumită. Simt că nu sunt bun de nimic.”

Maria:

• Oglindire: „Deci îmi spui că ești obosit și stresat. Simți că oricât ai încerca să mă faci fericită, eu tot nemulțumită sunt. Simți  că nu ești bun de nimic. Corect?”
• Validare: „Înțeleg de ce te-ai putea simți așa. Are sens, mai ales după o zi lungă la muncă.”
• Empatie: „Îmi imaginez că te simți trist și dezamăgit, ca și cum nu ești apreciat.”

Impactul răspunsului:
Maria evită să fie defensivă și nu se justifică, chiar dacă are și ea dificultăți („Și eu sunt obosită, și eu mă străduiesc, și eu am avut o zi grea.”). În schimb, prin oglindire, validare și empatie, Ion se simte auzit, iar tensiunea din discuție scade. Acest lucru deschide drumul pentru o conversație constructivă despre cum pot gestiona împreună responsabilitățile și lasă loc ca Ion să fie și el empatic față de ce trăiește Maria.

 

2. De ce este important să folosim această tehnică?

Conform Terapiei Imago, multe conflicte din cuplu își au rădăcinile în rupturi și suferințe emoționale trăite de fiecare în copilărie. Dialogul de cuplu ajută partenerii să își înțeleagă nevoile emoționale neîmplinite și să și le împlinească reciproc într-un mod conștient și sănătos, adaptat la realitatea lor.

Un exemplu comun este legat de nevoia de siguranță emoțională. Dacă unul dintre parteneri a crescut într-un mediu instabil sau agresiv, poate fi hipersensibil la lipsa de atenție sau hipervigilent la orice formă de agresivitate. Dialogul ajută la crearea unui spațiu sigur pentru a exprima aceste vulnerabilități.

3. Cum să începeți?

Pasul 1: Stabiliți regulile de bază.

• Fiecare partener are dreptul să vorbească fără a fi întrerupt.
• Concentrați-vă pe ascultare activă, fără judecată și evaluare.

Pasul 2: Alegeți un subiect.
Începeți cu o problemă minoră sau o discuție pozitivă. De exemplu: „Ce îți place cel mai mult la relația noastră?”

Pasul 3: Exersați cei trei pași ai Dialogului.
Faceți schimb de roluri pentru a vă asigura că ambii parteneri au șansa să fie ascultați și înțeleși.

4. Beneficiile Dialogului de Cuplu

• Reducerea conflictelor: Împiedică escaladarea certurilor, creând un mediu calm.
• Îmbunătățirea empatiei: Partenerii ajung să înțeleagă mai bine sentimentele și nevoile reciproce.
• Reconectarea emoțională: Ajută la restabilirea intimității pierdute.

5. Exemple concrete

Situația 1: Gelozie
Maria: „Mă simt nesigură când petreci timp cu colegele tale de birou.”
Ion:

• Oglindire: „Ce spui este că te simți nesigură când ies cu colegele mele, corect?”
• Validare: „Înțeleg că poate părea că nu îți acord atenția suficientă.”
• Empatie: „Probabil simți că relația noastră nu este prioritatea mea.”

Situația 2: Acceptare
Ion: „Aș vrea să mă accepți așa cum sunt, fără să încerci mereu să mă schimbi.”
Maria:

• Oglindire: „Ce spui este că ți-ai dori să te accept așa cum ești și să nu mai încerc să te schimb, corect?”
• Validare: „E firesc să simți asta, având în vedere cât de des te corectez cu ceva sau mă plâng de tine.”
• Empatie: „Cred că te simți destul de trist și de dezamăgit să tot auzi că nu ești destul de bun.”

Notă: puteți folosi acest model de dialog în relația părinte-copil, în relațiile de prietenie sau în relațiile de serviciu. Principiul e același, în toate contextele avem nevoie să ne simțim auziți, înțeleși, avem nevoie să ne asigurăm că am înțeles corect și să creăm o stare de relaxare pentru a negocia și pentru a ne conecta.

Concluzie

Dialogul de cuplu este un instrument puternic pentru a îmbunătăți comunicarea și a crea o relație mai profundă. Prin practică constantă, acest proces poate deveni o parte naturală a dinamicii voastre de cuplu. Cu răbdare și deschidere, veți construi o legătură mai profundă, bazată pe respect și înțelegere reciprocă. Veți evita să escaladați conflictele și să creați o falie între voi. Cu cât practicați mai mult, cu atât aveți șanse mai mari să vă cunoașteți cu adevărat și să învățați mai bine să funcționați împreună, în ciuda istoriei de viață a fiecăruia și a provocărilor vieții de familie (care nu sunt puține).