Un mediu de lucru sănătos și suportiv este esențial pentru sănătatea psihică și fizică, pentru creativitate și pentru dezvoltarea profesională. Cu toate acestea, mulți oameni se găsesc în medii departe de a fi ideale. Când te confrunți cu un mediu toxic ajungi să te simți epuizat, stresat permanent, încordat, chiar anxios. Poți ajunge în punctul în care să te îndoiești de propria ta valoare sau să simți că viața sau munca ta nu au sens. Identificarea caracteristicilor unui loc de muncă toxic este primul pas pentru a înțelege sursa acestor gânduri și stări și pentru a-ți proteja sănătatea fizică și psihică.
Ce face ca un mediu de lucru să fie toxic?
Un mediu de lucru toxic poate fi definit ca unul în care predomină negativismul, autoritatea se manifestă disfuncțional, iar dinamicile de putere sunt dezechilibrate și nedrepte. Când aceste neajunsuri ajung să eclipseze productivitatea și colaborarea, când predomină lipsa de respect și bârfa ține loc de comunicare transparentă vorbim de un mediu de lucru toxic. Managementul este deficitar, angajații sunt tratați cu lipsă de respect iar atmosfera generală îi face să se simtă nesiguri emoțional sau fizic. De asemenea, un mediu de lucru toxic include discriminarea de gen și lipsa de suport atât pentru bărbați, cât și pentru femei în ceea ce privește creșterea copiilor sau îngrijirea sănătății lor psihice. Aceste dinamici contribuie la o cultură a inegalității și a stresului, în special pentru femei, care sunt adesea mai puțin sprijinite și respectate în rolurile lor profesionale.
Printre cele mai comune semne ale unei culturi toxice la locul de muncă se numără:
- Micromanagement și conducere autoritară: Angajații sunt monitorizați constant, criticați și li se refuză autonomia sau autoritatea se manifestă inconsistent și extrem (acum suntem prieteni, apoi șeful devine un tiran; acum șeful este disponibil, apoi nu oferă niciun sprijin etc.).
- Lipsa de comunicare sau transparență: Deciziile importante se iau cu ușile închise, cerințele nu sunt comunicate clar, ceea ce conduce la confuzie și neîncredere.
- Așteptări neclare și volum excesiv de muncă în mod constant: Angajații se simt suprasolicitați, nesiguri în privința priorităților lor și epuizați din cauza cerințelor nerealiste.
- Favoritism și discriminare: Anumiți angajați primesc tratament preferențial, în timp ce alții sunt marginalizați.
- Hărțuire, abuz verbal sau bullying: Fie că este subtil sau evident, comportamentele nocive nu sunt sancționate și crează o atmosferă de lucru nesigură și stresantă.
- Discriminare de gen și tratament inegal al femeilor, cum ar fi:
- Diferențe salariale între genuri: Femeile pot fi plătite mai puțin decât colegii lor bărbați pentru aceeași muncă, ceea ce întărește sentimentul de subevaluare și dependență față de bărbați în gospodărie.
- Oportunități limitate de avansare: Femeile sunt adesea trecute cu vederea pentru promovări, mai ales în industriile dominate de bărbați, confruntându-se cu un „plafon de sticlă” care le frânează dezvoltarea profesională.
- Hărțuire la locul de muncă: Femeile sunt adesea victimele hărțuiri sexuale prin remarci nepotrivite sau avansuri nedorite, iar aceste comportamente sunt adesea tolerate sau neadresate de conducere.
- Lipsa suportului pentru rolurile parentale și domestice: Cel mai adesea, femeile sunt supuse unui dublu standard atât la locul de muncă, cât și în societate, fiind nevoite să jongleze între îngrijirea copiilor, treburile casnice și carieră. Bărbații nu sunt nici ei sprijiniți suficient pentru a împărți aceste responsabilități în familiile lor.
De ce este atât de important să spunem lucrurilor pe nume?
Unul dintre cele mai dăunătoare efecte ale muncii într-un mediu toxic este erodarea simțului tău asupra realității. Adesea, angajații din aceste situații încep să își pună la îndoială propriile percepții și sentimente. Dacă ți se spune constant de către management sau colegi că „exagerezi” sau că „ești prea sensibil”, sau că „trebuie să îți stabilești prioritățile”, poți să începi să te îndoiești de realitatea problemelor pe care le simți și să crezi că este vina ta. Această dinamică poate duce la o formă de gaslighting, unde începi să nu mai ai încredere în propria judecată, gânduri și emoții și să te învinovățești pe tine pentru situație.
Să definim corect realitatea de la serviciu are mai multe beneficii importante:
- Validare: Recunoașterea faptului că problema se află în cadrul locului de muncă și nu în tine este esențială. Asta îți poate oferi un sentiment de eliberare și te poate ajuta să îți recâștigi încrederea în tine.
- Recapeți controlul: Odată ce recunoști toxicitatea mediului, ești mai bine echipat/ă să iei măsuri, fie că este vorba de stabilirea unor limite, a căuta suport sau să iei decizia de a pleca.
- Îți protejezi sănătatea psihică și fizică: eviți anxietatea, depresia și stresul cronic dar și impactul pe care îl au acestea la nivel fizic, la nivelul relațiilor tale sociale, al carierei și a stării tale generale de bine.
- Previi spirala de autoînvinovățire: odată ce definești corect problema ca fiind externă ție, eviți să te molipsești de obiceiurile proaste din mediul de lucru și previi instalarea unei spirale de autocritică și autoînvinovățire.
Când definești corect dacă mediul de lucru este toxic eviți să fii manipulat psihologic, eviți o suită de probleme fizice, psihice și relaționale și îți protejezi starea de bine.
Cele mai toxice 5 domenii de muncă din Europa
Anumite industrii sunt mai predispuse să creeze medii toxice din cauza cerințelor, culturii sau structurii lor. Bazat pe sondaje, rapoarte și studii din Europa, următoarele domenii tind să fie cele mai toxice în ceea ce privește mediul de lucru:
- Finanțe: un mediu de lucru cu presiune extrem de mare, termene limită necruțătoare și o concentrare intensă pe profitabilitate, ceea ce face ca domeniul financiar să fie un teren fertil pentru toxicitate. Angajații din acest domeniu se confruntă adesea cu burnout, dezechilibru între viața profesională și personală și o concurență acerbă.
- Sănătate: Deși poate fi un domeniu profund satisfăcător, orele lungi, epuizarea emoțională și ineficiențele birocratice contribuie adesea la niveluri ridicate de stres și nemulțumire. Hărțuirea la locul de muncă și abuzurile ierarhice sunt frecvente.
- Industria ospitalității: Turele lungi, salariile mici și cerința de a satisface constant clienții creează un mediu în care burnout-ul este comun. În multe cazuri, angajații din industria ospitalității se confruntă cu abuz verbal atât din partea clienților, cât și a managerilor.
- Media și industriile creative: Ritmul rapid, termenele stricte și nesiguranța locului de muncă pot crea un mediu de exploatare. Angajații, în special freelancerii, sunt adesea presați să accepte muncă neplătită, să lucreze ore suplimentare fără compensații și să îndeplinească așteptări nerealiste.
- Educație: Profesorii și profesioniștii din mediul academic se confruntă cu un volum copleșitor de muncă, lipsă de suport administrativ și instituții subfinanțate, ceea ce duce la niveluri ridicate de stres. Povara emoțională a interacțiunilor dificile cu elevii sau părinții și consmul nervos zilnic contribuie, de asemenea, la toxicitatea din acest sector.
Ce faci mai departe
Dacă îți recunoști locul de muncă în această descriere este esențial să iei măsuri pentru starea ta de bine. În primul rând, recunoaște realitatea situației fără a te învinovăți. Caută sprijin de la colegi de încredere, prieteni sau un psihoterapeuți care să te ajute să navighezi situația și să identifici ce opțiuni ai. Fie că soluția constă în a vorbi deschis, în a stabili noi limite sau în a căuta un mediu de lucru mai sănătos, abordarea toxicității este primul pas către a-ți recâștiga liniștea.
În final, nicio slujbă nu merită să îți compromiți sănătatea și starea de bine. Identifică sursa problemei, identifică dinamicile toxice de la serviciu și începe să te protejezi. Niciun loc nu e perfect, dar poți să fii atent/ă la sănătatea ta fizică și psihică, să iei decizii informate și să îți prioritizezi creșterea personală și profesională.