Astăzi despre voință: ce este și cum să o stăpânești. Combină voința puternică cu o mentalitate de creștere și o mentalitate că niște stres face bine și o să ai super puteri.

I. Bine de știut

Află mai multe despre știința autocontrolului din acest articol.

II. În profunzime

Charles Darwin, „The descent of Man”: ” The highest possible stage in moral culture is when we recognize that we ought to control our thoughts.”

Autocontrolul este unul dintre cei mai puternici predictori ai succesului în viață și  un element esențial a ceea ce ne reprezintă ca oameni. Autocontrolul este despre a te schimba pe tine însuți/ăți: să îți reglezi gândurile, emoțiile, impulsurile și dorințele, precum și cât de bine reușești să îndeplinești o sarcină (la școală, la serviciu, în relații personale etc.). Autocontrolul este esențial în luarea deciziilor, fie că sunt mari sau mici, fie că este vorba despre ce mănânci la cină, dacă investești sau nu în ceva, dacă declanșezi sau nu un război. Cele mai mari probleme, personale sau sociale gravitează în jurul unei probleme de autocontrol: cheltuieli sau împrumuturi compulsive, violență, rezultate slabe la școală, amânare în viața profesională, abuz de alcool și droguri, dietă nesănătoasă, viață sedentară, anxietate cronică, furie explozivă etc. De asemenea, lipsa de autocontrol corelează cu orice fel de traumă individuală: pierderea prietenilor, concedierea, divorțul, ajungerea în închisoare.

Autocontrol și tentații

Oscar Wilde: „Pot rezista la orice, în afară de ispită!”

Verificarea email-urilor sau a rețelelor sociale, navigarea pe site-uri de știri sau de cumpărături, jocurile video sunt doar câteva dintre tentațiile care ne distrag concentrarea în timpul zilei. Conform unui studiu realizat de Baumeister, experimentarea unei dorințe de orice fel în orice moment al zilei este mai degrabă normă decât excepție. Petrecem un sfert din timpul nostru treji încercând să rezistăm unei dorințe. Și asta este doar una dintre modalitățile în care avem nevoie să ne folosim voința într-o zi. Adaugă la asta luarea deciziilor (chiar și lucruri simple ca mersul la cumpărături fără o listă) sau a trebui să te abții de la a spune sau a face ceva (de exemplu, a nu reacționa la atitudinea unui coleg cu care îți petreci toată ziua) și la finalul zilei ai în față o persoană epuizată, gata să se prăbușească pe canapea cu ceva de mâncare și gata de ceartă cu partenerul/a și copiii dacă îi mai solicită în vreun fel autocontrolul.

Top 3 dorințe la care rezistăm în timpul unei zilei:

  • dorința de a mânca,
  • dorința de a dormi și
  • dorința de a relaxa, de a te destinde.

Cele mai folosite strategii pentru a face față acestor dorințe sunt distragerea atenției, implicarea într-o activitate sau a răbda. În medie, rata de succes a voinței în fața tentațiilor este de 50%. Deci dieta, cumpărăturile, sportul, lăsatul de fumat, învățatul de ceva nou în timpul în care te uiți la TV sau scrollezi pe telefo au șanse de 50%.

Pot să fac ce vreau eu!

Autocontrolul sau a-ți impune restricții (sau a-i impune copilului vreo restricție) a devenit, de cel puțin 70 de ani, ceva negativ. Societatea ante belică avea o mentalitate extrem de rigidă și pudibondă cu privire la om, corp și dorințe, ceea ce a condus la acumularea de multă tensiune în societate. De exemplu, moravurile victoriene recomandau acoperirea până și a picioarelor mesei iar moravurile austro-ungare cereau ca bărbații să arate toți la fel pentru a fi luați în serios: grași, cu barbă, să poarte ochelari și baston și să aibă peste 50 de ani. Societatea din perioada interbelică a renunțat însă la multe dintre restricții: femeile și-au tuns părul, au renunțațt la corest, au început să poarte pantaloni, să studieze și să lucreze. Bărbații au descoperit sportul și o nouă libertate în relații. Până am ajuns  în anii 1960, norma socială și morală a devenit „Dacă se simte bine, atunci e bine.” Cel puțin în Europa democrată. 50 de ani mai târziu am ajuns la cealaltă extremă: adorăm indulgența în toate formele sale și trăim într-o cultură a excesului. Ne plac cuvinte ca binge sau decadent. De la omul rigid și încorsetat care trebuia să respecte tot felul de reguli, am trecut la oameni care exagerează cu mâncarea, rețelele sociale, alcoolul, cumpărăturile, relațiile, sexul, ecranele etc. Am aruncat voința și autocontrolul la gunoi. Suntem liberi și facem ce vrem. Simțim plăcere și căutăm tot mai multă plăcere. Dar suntem cu adevărat mai bine acum?

Recâștigarea autocontrolului

„Eșecul în autoreglare este principala patologie socială a timpului nostru.” (Baumeister, „Pierderea controlului”) Facem ce vrem. Suntem liberi. Ne răsfățăm. Vrem cele mai bune lucruri pentru noi înșine dar nu le putem avea pentru că ne lipsește autodisciplina necesară pentru a le obține, așa că decidem să ne dorim mai puțin și să dăm vina pe alții pentru nefericirea noastră. Suntem niște copilași smiorcăiți care nu se duc să își ia jucăria.

Așa că, ce ne facem?

Într-o cultură care adoră confortul, singura cale spre autocontrol este să reintroducem disconfortul în viața noastră în mod regulat. Voința poate fi antrenată și poate fi crescută prin asumarea regulată a unor noi provocări de autocontrol.

  1. Stabilește-ți provocări care presupun să nu faci ceva ce ai chef: se mănânci, cât stai pe rețelele sociale, cât stai la televizor, cât alcool bei, cât cheltui la cumpărături, cât sex sau cu cine, cât confort ai în general confort (mergi pe jos, urcă pe scări, mai stai și în frig) etc.
  2. Stabilește-ți provocări care presupun să faci ceva ce nu ai chef: fă-ți patul în fiecare dimineață, fă curat pe birou în fiecare zi, fă 10 flotări, învață o limbă nouă etc. Orice te scoate din zona ta de confort.

Crește treptat gradul de dificultate. Răsplătește rar și pe neașteptate. Laudă doar efortul și perseverența ta.

Succes!